GRIG Am devenit sclavii corporatiilor, asa ca nu prea avem timp de blogtopat in timpul saptamanii. Dar iata ca putem profita de weekend sa ne mai flexam muschii debatopeici. Tibi a pus problema: ce rasa e mai demna de iubire, oamenii sau cainii?
Evident daca intrebarea ar fi „cine preferi sa dispara de pe fatza pamantului, oamenii sau catelusii?” normal ca as alege sa moara griveii – dar nu pentru ca iubesc mai mult oamenii ca rasa, ci pentru ca o parte din ei sunt mai demni de iubirea mea decat cateii. Cu cat imparti rasa umana in parti mai mici, cu atat devine mai meritorie de afectiunea mea.
Bineinteles, recunosc si potentialul de a realiza lucruri marete al omenirii, dar asta e alta problema – noi discutam despre pretuit multimea de oameni care exista acu pe pamant, asa cum sunt ei acum.
Iar acum, analogia care va face totul clar si limpede: sa zicem ca exista zei, si cineva ii intreaba pe cine iubesc mai mult, pe tovarasii zei sau pe banalii omuleti. Atunci Zeus are 3 variante de raspuns:
- Pe oameni – caz in care e un zeu de treaba.
- Pe zei – caz in care e un zeu bulangiu.
- Pe nimeni, se iubeste doar pe el (si eventual gasca lui*) – caz in care e un evil badass.
Ei bine, eu vreau sa fiu un evil badass de treaba.
* sa fie clar, in gasca lu Zeus pot sa fie si zei, si oameni
TIBI Problema pe care am ridicat-o, de fapt, este „daca iubesti animalele atunci iubesti si oamenii”? Sa ne intelegem de la inceput, este un citat cretin peste care am dat pe net si pe care am dorit sa-l discreditez cat mai repede. Eu nu sunt in masura sa raspund categoric la problema autoridicata, in principal pentru ca nu exista dragoste in mine pentru animale. Imi plac, sunt dragute, interesante, jucause si foarte des si gustoase (si nici nu am placeri sadice din suferinta lor) dar nu am avut ocazia sa ma atasez emotinal de ele si nici nu mi-as dori. Imi place sa pastrez o distanta psihologica intre mine si cina mea. De aceea, pentru a-mi atinge scopul nobil, te-am folosit pe tine Grigore, notoriu pentru dragostea ta pentru animale dar si pentru ura ta pentru omul ce nu iti este imediat apropiat.
Daca ma raportez la intrebarea initiala, problema a fost rezolvata scurt: nu, daca iubesti animalele nu implica sa iubesti si oamenii. De multe ori este invers, deoarece oamenii care iubesc animalele isi irosesc sentimentele pe niste fiinte incapabile sa se bucure de ele. Dar aceasta discutie deja a avut loc.
Raspunsul tau la intrebarea reformulata de tine, este unul mai degraba defensiv si echilibrat decat o transare categorica a unei probleme care te framanta. Iti plac si oamenii si cainii dar nu vrei sa iti declari dragostea pentru nicio categorie pentru a nu intra in contradictie cu pozitia pe care ai luat-o de mult timp (anume, de a nu te implica emotional in nicio problema in care decizia relatiei depinde si de altcineva/altceva). Astfel, tu elimini posibilitatea unei tradari sentimentale deoarece singurele relatii emotionale pe care le accepti sunt cele care depind numai de tine* : iubesti muzica, cainii si familia, cele trei lucruri care niciodata nu iti vor putea refuza avansurile afective.
*sau sunt implicite Continuă lectura
)
Blogtopia 
